România se confruntă cu o nouă etapă de instabilitate monetară, după ce moneda europeană a atins miercuri un nou maxim istoric față de leu. Potrivit cursului oficial publicat de Banca Națională a României (BNR), euro a fost cotat la 5,0991 lei, înregistrând o creștere de 6,13 bani (1,22%) față de nivelul de marți, de 5,0378 lei. Aceasta reprezintă cea mai mare valoare din istorie pentru cursul euro/leu, marcând o evoluție cu implicații semnificative atât pentru economie, cât și pentru consumatorul român.
Leul, sub presiune pe toate fronturile
Nu doar moneda europeană câștigă teren în fața leului. Dolarul american, a doua monedă de referință la nivel global, a urcat la rândul său la 4,4898 lei, în creștere cu 3,81 bani (0,86%) față de ziua precedentă, când fusese cotat la 4,4517 lei. Această depreciere continuă a leului evidențiază presiunile multiple cu care se confruntă economia românească: incertitudini externe, dezechilibre bugetare interne și o inflație persistentă care afectează toate categoriile sociale.
Cauzele deprecierii
Specialiștii în economie explică această evoluție printr-un cumul de factori. Pe plan intern, instabilitatea politică, creșterea deficitului bugetar și lipsa unor reforme fiscale sustenabile subminează încrederea investitorilor. Pe plan extern, piețele emergente sunt tot mai vulnerabile în fața politicilor restrictive adoptate de băncile centrale din Occident, în special de Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, care continuă să mențină dobânzile ridicate pentru a combate inflația.
Pe lângă acești factori, România este și importator net, iar scumpirea euro înseamnă automat costuri mai mari pentru achizițiile din spațiul comunitar. Rezultatul: presiuni suplimentare asupra prețurilor la bunurile de consum și combustibili.
Consecințe asupra populației și mediului de afaceri
Pentru cetățeni, un euro mai scump înseamnă scumpiri în lanț. Produsele importate, în special cele alimentare sau electronice, vor deveni mai scumpe. Facturile la utilități, ratele bancare în euro și costurile vacanțelor în străinătate vor resimți imediat impactul. De asemenea, cei care au credite în valută vor plăti mai mult în lei pentru aceeași sumă împrumutată.
Pentru companii, în special pentru IMM-urile care depind de importuri sau au contracte denominate în valută, această volatilitate a cursului poate afecta marjele de profit și stabilitatea operațională. În schimb, exportatorii români ar putea beneficia pe termen scurt, deoarece un leu slab înseamnă venituri mai mari în lei pentru fiecare euro încasat.
Ce poate face BNR?
Banca Națională a României se află într-o poziție delicată. Intervențiile în piața valutară pentru a tempera devalorizarea pot avea efecte limitate și costisitoare, mai ales în contextul în care rezervele valutare trebuie gestionate prudent. Majorarea dobânzii de politică monetară ar putea susține temporar leul, dar riscă să afecteze și mai mult economia internă, aflată deja sub presiunea dobânzilor mari la credite.
De altfel, BNR a evitat până acum intervenții brutale, preferând un curs de schimb flexibil, dar controlat, pentru a nu periclita competitivitatea exporturilor și echilibrul general al pieței valutare.
Perspective incerte
Deprecierea leului pare a fi parte a unui fenomen mai amplu care reflectă slăbiciunile structurale ale economiei românești. Fără reforme fiscale coerente, reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii în politicile economice, presiunile asupra cursului valutar ar putea continua.
Pe termen scurt, populația și companiile trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate crescută, în care costurile vieții ar putea crește în mod considerabil. În lipsa unui răspuns coerent și coordonat la nivel guvernamental, moneda națională riscă să piardă și mai mult teren în fața valutelor de referință.
