Într-un nou episod al unei investigații cu ecouri puternice în societatea românească, Parchetul General a anunțat extinderea urmăririi penale împotriva lui Călin Georgescu, pe motiv că acesta „ar fi dat de înțeles că susține idei fasciste”, în cadrul unei emisiuni televizate difuzate pe 16 mai, la o oră de maximă audiență.
Ce a declanșat extinderea urmăririi penale?
Potrivit comunicatului emis de Parchetul General, declarațiile făcute de Călin Georgescu în platoul unei televiziuni au fost interpretate ca promovând ideile fasciste și legionare, în special cele asociate cu figura lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mișcării Legionare, și mareșalul Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război. Procurorii consideră că, prin replicile sale, Georgescu ar fi dat de înțeles publicului că susține aceste ideologii.
Această nouă etapă a procesului judiciar vine într-un moment în care Călin Georgescu se afla deja sub control judiciar, fiind obligat să respecte o serie de condiții stricte impuse de instanță, printre care interdicția de a crea sau utiliza conturi pe rețelele de socializare pentru promovarea unor idei cu caracter xenofob, fascist sau legionar.
Reacția și susținătorii lui Călin Georgescu
La sosirea la sediul Parchetului General, Georgescu a fost întâmpinat de un grup de susținători veniți cu flori, pancarte, icoane și chiar o sculptură reprezentând Lupul dacic – un simbol tradițional românesc care a fost folosit și de diferite grupări cu accente naționaliste. Aceștia au scandat lozinci de sprijin precum „Nu cedăm!” și „Călin, te iubim!”, însă Georgescu nu a făcut declarații nici la intrarea, nici la ieșirea de la Parchet, evitând interacțiunea cu presa și cu simpatizanții.
Călin Georgescu, cercetat în mai multe dosare
Acesta nu este primul dosar în care este implicat Călin Georgescu. Procurorii îl cercetează în trei dosare penale pentru fapte grave, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru promovarea de idei și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Conform articolului 5 din OUG 31/2002, promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, dar și promovarea unor ideologii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Această legislație este menită să prevină reapariția unor curente și doctrine care au afectat profund istoria României și au cauzat suferințe majore în trecut.
Context și implicații
Cazul Georgescu reia în actualitate dezbaterea despre limitele libertății de exprimare și răspunderea penală în fața propagării unor ideologii interzise prin lege. Parchetul General pare hotărât să sancționeze ferm orice manifestare publică care ar putea încuraja discursul de ură sau reabilitarea unor figuri istorice controversate pentru crime împotriva umanității.
Deși susținătorii săi îl văd ca pe o victimă a unui sistem represiv, autoritățile susțin că respectarea normelor democratice și a drepturilor fundamentale impune vigilență împotriva propagării unor idei care au fost deja condamnate în mod oficial și penal în istoria recentă a României
Cazul Călin Georgescu rămâne deschis, urmând ca în perioada următoare să se clarifice dacă declarațiile făcute în emisiunea TV întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de promovare a ideilor fasciste, conform legii. Investigațiile și procesele în derulare vor stabili dacă extinderea urmăririi penale va conduce la formularea unor acuzații oficiale și, eventual, la o sentință.
Până atunci, societatea românească este din nou în fața unei provocări legate de modul în care se gestionează trecutul istoric controversat și pericolul reapariției unor discursuri extremiste.
