O lege cu miză socială majoră
Parlamentul României a adoptat, în data de 29 mai 2025, Legea „România fără violență”, un act normativ de referință ce își propune să răspundă unei realități dramatice: România se situează pe locul al patrulea în Uniunea Europeană în ceea ce privește cazurile de violență împotriva femeilor. Legea, inițiată în toamna anului 2024 de senatorul Alexandru Nazare, împreună cu un grup de senatori liberali, aduce modificări substanțiale legislației penale și protejează mai ferm victimele violenței domestice și stradale.
„Toleranța noastră față de orice formă de violență trebuie să fie zero”, a declarat senatorul Nazare, subliniind necesitatea unui răspuns legislativ ferm în fața unui fenomen care s-a insinuat periculos de adânc în societatea românească.
Principalele modificări legislative
Adoptarea legii vine cu o serie de schimbări esențiale în Codul penal și alte acte normative conexe. Printre cele mai semnificative se numără:
- Dublarea pedepselor minime pentru infracțiunea de „lovire sau alte violențe”, o infracțiune frecvent întâlnită în cazurile de violență domestică sau în spațiul public;
- Majorarea cuantumului amenzii penale, care va varia acum între 60 și 600 de lei pe zi de amendă, o măsură menită să înăsprească răspunderea contravenienților;
- Consolidarea regimului juridic al ordinului de protecție, inclusiv prin agravarea pedepselor aplicate celor care încalcă măsurile dispuse de instanță, mai ales dacă sunt recidiviști în această privință.
Această abordare vizează nu doar pedepsirea agresorilor, ci și descurajarea violenței în sine, printr-o reacție instituțională clară și neechivocă.
Un răspuns la o realitate alarmantă
Statistici europene recente plasează România într-o zonă critică: aproape 1 din 3 femei a fost victima unui act de violență fizică sau sexuală pe parcursul vieții. În acest context, autoritățile sunt criticate adesea pentru pasivitate sau pentru lipsa unor instrumente legislative eficiente. Legea „România fără violență” își propune să răstoarne această percepție și să redea încrederea cetățenilor în sistemul juridic și de ordine publică.
Sprijin politic și ambiții mai largi
Inițiativa legislativă a fost susținută de mai mulți senatori liberali, printre care Mihail Veștea, Vlad Pufu și Raluca Ioan, reflectând un sprijin politic transversal pentru combaterea violenței în toate formele sale. Senatorul Nazare a precizat că această lege face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme legislative, care include proiecte precum „România fără clanuri interlope” și „România fără traficanți”, aflate deja în diverse stadii ale procedurilor parlamentare.
„Sunt proiecte de care societatea noastră are mare nevoie, pentru a evita tragedii și a salva cât mai multe destine”, a declarat Nazare, exprimându-și speranța că și aceste inițiative vor fi adoptate în regim de urgență.
Reacții și perspective
Adoptarea legii a fost salutată de organizațiile non-guvernamentale active în domeniul protecției victimelor violenței domestice, dar și de specialiști în criminologie, care consideră că noul cadru legislativ va avea un impact real doar dacă este dublat de o implementare riguroasă, campanii de conștientizare și formare profesională a celor implicați în aplicarea sa – polițiști, magistrați, asistenți sociali.
De asemenea, societatea civilă atrage atenția asupra necesității unei infrastructuri de sprijin – adăposturi sigure, consiliere psihologică și asistență juridică gratuită – fără de care protecția oferită de lege riscă să rămână simbolică.
Prin adoptarea Legii „România fără violență”, statul român trimite un semnal clar: violența nu mai este tolerată, indiferent de context. Este un pas important, dar nu suficient. Urmează etapa aplicării, a educării populației și a sprijinirii victimelor. Numai printr-un efort colectiv, susținut de voință politică și acțiuni concrete, România poate deveni cu adevărat o societate în care siguranța fiecărui cetățean este garantată, nu doar prin lege, ci și prin fapte.
