Recenta decizie a președintelui Klaus Iohannis de a aproba declasificarea unor informații prezentate de SRI, SIE și MAI în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) aduce în prim-plan amenințările complexe cu care se confruntă România. Aceste informații dezvăluie provocări semnificative legate de campanii de influență, manipularea algoritmilor platformelor de social media și atacuri hibride susținute de actori statali.
Manipularea electorală și rolul platformelor de social media
Un punct central al raportului prezentat de SRI este campania agresivă de promovare derulată în favoarea lui Călin Georgescu. Aceasta a evidențiat eludarea legislației naționale în domeniul electoral și utilizarea intensivă a rețelelor sociale pentru a amplifica rapid popularitatea candidatului. Platforma TikTok a jucat un rol esențial, fiind exploatată strategic pentru a genera vizibilitate în masă într-un interval scurt.
Datele obținute arată că Georgescu, aproape necunoscut în sondajele de opinie la începutul campaniei, a înregistrat o creștere spectaculoasă, trecând de la 6,2% la peste 22% intenție de vot într-un interval de doar câteva săptămâni. Această evoluție a fost posibilă datorită implicării contului TikTok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir. Acesta a realizat donații substanțiale, de peste un milion de euro, pentru a susține campania lui Georgescu.
Peșchir, un fost programator asociat cu industria criptomonedelor, pare să fi beneficiat de o rețea financiară opacă, ceea ce ridică întrebări privind sursa reală a fondurilor. Activitatea sa și implicarea firmei FA Agency, de origine sud-africană, în atragerea influencerilor români pentru promovare, evidențiază complexitatea acestor operațiuni.
Campanii hibride și influența propagandei ruse
În paralel, raportul SIE a scos la iveală o creștere a activităților hibride desfășurate de Federația Rusă împotriva României. Aceste acțiuni includ atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaje, toate fiind parte a unei strategii mai ample de subminare a securității regionale.
Un aspect notabil este modul în care situația politică din România a fost discutată în talk-show-uri din Rusia. Potrivit SIE, jurnaliștii ruși au promovat ideea că forțele pro-ruse ar putea obține un succes electoral semnificativ în România, estimând un scor de peste 30% la alegerile parlamentare. Aceasta reprezintă o încercare directă de influențare a percepției publice și de creștere a polarizării politice.
De asemenea, propaganda rusă a urmărit să conteste apartenența României la NATO și UE, folosind drept pretext sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova. Această abordare a fost însoțită de dezinformări legate de încălcări ale spațiului aerian de către drone ruse și de acuzații nefondate privind „amenințările României la adresa securității Rusiei”.
Rolul TikTok în campaniile de influență politică
Un element crucial al manipulării digitale este utilizarea platformelor de social media precum TikTok pentru a influența opinia publică. Campania de promovare a lui Călin Georgescu a demonstrat cât de eficient poate fi exploatat algoritmul unei astfel de platforme pentru a amplifica mesaje politice.
TikTok, cunoscut pentru capacitatea sa de a crea conținut viral, a fost utilizat pentru a atinge un public larg într-un timp foarte scurt. Raportul SRI arată că influenceri români au fost contactați prin intermediul FA Agency și li s-au oferit sume considerabile pentru a promova mesaje în favoarea candidatului.
Mai mult, implicarea unei platforme dedicate monetizării activităților online, FameUp, subliniază profesionalismul și coordonarea acestor operațiuni. Astfel, promovarea online nu mai este un simplu act de marketing digital, ci devine o armă strategică în influențarea alegerilor și în orientarea opiniei publice.
Securitatea națională în fața noilor provocări
Declasificarea informațiilor aduce în atenție dimensiunea globală a riscurilor cu care se confruntă România. De la manipularea opiniei publice prin mijloace digitale, la atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, aceste acțiuni subminează nu doar procesul democratic, ci și stabilitatea națională.
Decizia CSAT de a face publice aceste informații reflectă nevoia de transparență și de conștientizare a pericolelor. Într-un context geopolitic complicat, caracterizat de expansiunea influenței Rusiei în regiune și de intensificarea războiului informațional, România trebuie să adopte măsuri proactive.
Ce urmează?
Raportul relevă necesitatea unui răspuns integrat din partea autorităților române. Printre priorități se numără:
- Consolidarea legislației electorale pentru a preveni utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campanii politice.
- Monitorizarea mai strictă a fluxurilor financiare în campaniile electorale, în special cele provenite din surse externe sau din medii digitale.
- Creșterea securității cibernetice, atât la nivel național, cât și în cadrul parteneriatelor internaționale, pentru a contracara atacurile și scurgerile de informații.
- Campanii de educare publică pentru a combate dezinformarea și pentru a dezvolta o cultură digitală critică.
Declasificarea acestor informații marchează un punct de cotitură în modul în care România își gestionează securitatea națională. Este clar că noile tehnologii și globalizarea comunicării aduc cu ele oportunități, dar și vulnerabilități care pot fi exploatate de actori rău intenționați.
În acest context, colaborarea între instituțiile naționale, comunitatea internațională și societatea civilă este esențială. Doar printr-un efort comun, România poate răspunde provocărilor complexe ale epocii digitale și poate proteja valorile democratice fundamentale.
